E o întrebare pe care mi-o pun cu privire la bani. După cum am scris, eu mă
cam chinui să mă ajung cu banii, în principal din cauza prețurilor mari. Însă
în Belgia se discută foarte mult în ultima vreme despre salariile uriașe ale
managerilor de la stat, despre cîte salarii primesc cînd sînt dați afară și
despre alte prime nesimțite pe care le primesc. Asta, în condițiile în care presa
susține că a crescut nivelul de sărăcie în țară – aici însă eu am niscaiva
îndoieli. Nu zic că nu au și ei săraci, dar sînt atît de zgîrciți ca neam,
încît e cam greu să faci diferența între sărăcie și zgîrcenie.
Jumătate dintre belgieni nu pleacă nicăieri în vacanță, ci stau acasă. Asta
de zgîrcenie, evident. Cei care pleacă se duc mai mult la ei în țară, de obicei
la mare, unde însă nu prea cheltuie bani. Comercianții de pe litoral s-au plîns
că nu fac bani, fiindcă belgienii preferă să cumpere un sandviș decît să
mănînce la restaurant și cumpără cîte o
singură înghețată pe care copiii trebuie s-o împartă între ei… Dacă acum doi
ani existau 25 de hoteluri de cinci stele în toată țara, la începutul anului
erau doar 15. Nu s-au închis, ci au preferat
să se declaseze, ca să mai poată scădea din costuri, căci e prea scump să
întreții un hotel de lux, cînd clienții nu se înghesuie. Din ce în ce mai mulți
copii vin flămînzi la școală și fără pachețel de mîncare pentru prînz. Școlile
se văd nevoite să le asigure hrana, dar cred că asta e și strategia părinților,
care mai fac o economie la mîncare…
În același timp, guvernul discută reducerea salariilor pentru managerii din
sectorul de stat. S-a propus ca salariul maxim să fie de 24.000 euro pe lună,
ceea ce i-a revoltat pe toți. Fiindcă e mult prea puțin… Comentariile au variat
de la "pentru atît de puțin, nici nu mă dau jos din pat dimineața" la
"cine o să mai vrea să se angajeze la stat, cînd plătim salarii
mizere". Ca să vă faceți o idee, directorul poștei are 92.000 euro pe lună,
așa că e de înțeles de ce se împotrivește și califică măsura ca fiind ridicolă
și populistă. La căile ferate, sînt zece directori care cîștigă 27-28.000 de
euro pe lună. Nu au director general de vreo jumătate de an, postul e vacant și
încă se mai caută candidați. Dar cică nu vrea nimeni să vină pentru atît de
puțini bani… La Belgacom (prietenii mei care mă lasă fără internet aproape în
fiecare seară) directorul general are aproape 170.000 pe lună și alți șapte
membri din comitetul de conducere au 73.000 pe lună. Mai sînt cel puțin alți 30
de directori și directorași care au peste faimoasa limită de 24.000 de euro.
În plus, guvernul vrea să limiteze și prima de plecare, care să nu fie mai
mare de 12 salarii. Asta după ce unul dintre manageri i-a dat în judecată,
pentru că voia peste 500.000 de euro la plecarea din post și nu a primit decît
230.000… Și parlamentarii primesc bani după terminarea mandatului. Unul care
tocmai și-a dat demisia a cerut 348.000 euro, pe motiv că are soție și doi
copii acasă și are nevoie de bani să-i întrețină. În final, a acceptat jumătate
din suma respectivă, că e mărinimos și nu se uită la bani…
Evident, toate aceste sume se referă la sectorul de stat, fiindcă pe cel
privat nu au cum să-l reglementeze. Acolo, directorul general de la Delhaize
(mama Mega Image-ului de la noi) tocmai a primit 7,6 milioane euro la plecarea
din funcție.
În condițiile în care toți se văicăresc de bani în halul ăsta, a apărut și
fostul rege, care a zis că nu-i mai ajung banii, că deh, e greu la pensie. Și a
cerut statului să-i mai acopere din cheltuieli, că el nu face față. Regele a
abdicat pe 21 iulie, lăsîndu-l în loc pe fiul lui. Și de atunci este pensionar,
cu umila sumă de 77.000 de euro pe lună. Care nu e suficientă nici pe departe
pentru a-și menține standardul de viață. Că dînsul stă într-un palat (gratis),
unde încălzirea e plătită de stat, dar vai, trebuie să plătească electricitatea
din buzunarul lui. Și are doar 10 servitori (plătiți de stat), cînd s-ar cuveni
ca un pensionar ca el să aibă mult mai mulți. Altfel, de unde să întrețină cele
șapte case pe care le are prin Belgia,Franța și Italia, plus iahtul de cinci
milioane de dolari, ancorat la Cannes, pentru care statul i-a plătit pînă acum motorina
și echipajul. Te ia mila, mai ales cînd știi că familia regală are o avere uriașă,
iar acum bietul rege s-a prezentat cu mîna întinsă în fața Parlamentului,
doar-doar i-o mai pica ceva.
Așa că revin la întrebarea inițială. Cît de mult e prea mult ? Există vreo
limită dincolo de care un salariu/venit lunar devine nesimțit ? Nu am vederi
socialiste și nu cred că bogații sînt obligați să dea ceva săracilor. Dar cred
că ar trebui să existe o limită de bun simț atunci cînd vorbim de bani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu