Bruxelles-ul e un
oraș liniștit prin definiție. E aproximativ pe jumătate cît Bucureștiul, și ca
suprafață, și ca populație. Doar că ritmul vieții e cu totul altfel aici. Venind
din București, care e veșnic aglomerat și nu doarme niciodată, Bruxelles-ul
pare provincial. Mic, cochet, fără probleme majore de trafic și foarte, foarte
liniștit. Liniștea vine mai ales din faptul că totul se închide gradat după șase
seara. După opt, nu mai e practic nimic deschis, cu excepția magazinelor de
cartier ținute de imigranți. Străzile sînt pustii, se aud păsările ciripind și
ai senzația că ești undeva la țară, nicidecum într-o capitală europeană. Nici
restaurantele nu țin deschis pînă tîrziu, majoritatea se închid la ora 23. Iar
duminica totul e mort de-a dreptul.
Dacă în timpul
anului lucrurile sînt ceva mai animate, peste vară orașul doarme adînc. E
anotimpul vacanțelor, cel puțin jumătate din locuitori pleacă în căutarea
soarelui. Autobuzele își schimbă orarul și vin mult mai rar, magazinele mici de
cartier și restaurantele se închid cîte o lună, iar atmosfera generală e de
oraș abandonat. Iar mie îmi place grozav ! Încerc să nu-mi iau concediu vara,
tocmai ca să nu ratez cele două luni de pace absolută. E perioada în care ador
să mă plimb pe străzi și să admir casele. Singurul aspect negativ e că e greu
de mîncat undeva la prînz - peste vară se închid și majoritatea cantinelor.
Oricum, de
fiecare dată cînd ies în oraș vara, nu mă pot abține să nu fac comparații cu
Bucureștiul… Uitați-vă la pozele de mai jos și spuneți-mi cînd ați văzut ultima
oară străzi pustii, fără zeci de mașini care să circule aproape non-stop. Dacă v-ați
săturat de zgomot, veniți la Bruxelles vara !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu