În weekend, am profitat de vremea frumoasă de început de primăvară şi am dat o fugă la Namur şi Dinant. Nu mai fusesem pe acolo şi am plecat mai degrabă în misiune de recunoaştere, să văd dacă merită o a doua vizită, cînd o da verdeaţa.
Din păcate, prima impresie nu a fost prea grozavă. Namur mi s-a părut cenuşiu, murdar şi cam neinteresant. Citadela e principalul punct de atracţie al oraşului, dar nu e deloc spectaculoasă. Ce-i drept, am stat foarte puţin în oraş, dar nu m-a incitat să revin prea curînd. Am mers mai departe, pe lîngă rîul Meuse (Maas în olandeză), spre Dinant. Peisajul e monoton, cu stînci care mărginesc malul rîului, dar plăcut. Din păcate, e o zonă extrem de circulată, iar duminică a fost o aglomeraţie de zile mari. Întoarcerea a fost bară la bară, ca în vremurile bune din Valea Prahovei (asta ca să nu-mi fie dor de casă).
În Dinant era atît de multă lume, că era imposibil să găseşti un loc de parcare. Am urcat la citadela de acolo, cu gîndul să vedem măcar ceva. Dar era 8 euro intrarea, cu obligaţia de a cumpăra un bilet de teleferic dus-întors, chiar dacă nu voiai să foloseşti telefericul. N-a fost chip să-l convingem pe belgianul de la casa de bilete că vrem să vedem doar citadela, mai ales că era deja tîrziu şi nu am mai fi avut timp să ne dăm cu telefericul oricum, că se închidea. Am bombănit încă o dată stupiditatea belgiană şi am renunţat...
În concluzie, tot la flamanzi e mai frumos. Pe viitor, voi lăsa socialiştii valoni să lîncezească în mizeria lor şi mă voi duce în zone mai civilizate, unde nu se vorbeşte franceza...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu